Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decenii: Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 - Anii 1990 - Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Anii 2040
Ani: 1994 1995 1996 1997 1998 - 1999 - 2000 2001 2002 2003 2004
1999 (MCMXCIX) a fost un an comun al calendarului gregorian. A fost desemnat:
- Anul Internaţional al Persoanelor Vârstnice de Naţiunile Unite.
modifică Evenimente
- 1 ianuarie: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).
- 4 ianuarie: Greva minerilor din Valea Jiului. Aproape 15.000 de mineri de la Compania Naţionala a Huilei din Valea Jiului încep o grevă pentru a obţine mărirea salariilor şi renunţarea la programul de închidere a minelor nerentabile, ameninţând că vin la Bucureşti, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Guvernul refuză să negocieze.
- 7 ianuarie: A început procesul împotriva preşedintelui american Bill Clinton, acuzat de sperjur.
- 13 ianuarie: Baschetbalistul american Michael Jordan şi-a anunţat pentru a doua oară retragerea din circuitul NBA.
- 14 ianuarie: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri îşi dau acordul în scris pentru a veni la Bucureşti.
- 15 ianuarie: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului este declarată ilegală.
- 18 ianuarie: A cincea mineriadă: Peste 10.000 de mineri încep un marş spre Bucureşti.
- 20 ianuarie: A cincea mineriadă: Preşedintele convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiţia ca minerii să se oprească. Aceştia sunt gata să discute, dar numai cu primul ministru. În jurul orei 18.00, cei aproximativ 10.000 de mineri ajung la Hurezu, unde înnoptează.
- 21 ianuarie: A cincea mineriadă: La Bucureşti are loc o conferină de presă comună a GDS, Alianţa Civică, AFDPR, LADO, Asociaţia victimelor mineriadelor 1990–1991, la care se face publică hotărârea de a organiza un marş de protest faţă de manifestările minerilor, vineri, 22 ianuarie 1999. La Timişoara, peste o mie de reprezentanţi ai societăţii civile organizează un miting de protest. La ora 15.00, minerii forţează barajul de la Costeşti, pe care după o oră îl sparg.
- 22 ianuarie: A cincea mineriadă: „Pacea de la Cozia”, încep negocierile dintre comisia condusă de prim ministrul Radu Vasile şi liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18.30, negocierile se încheie, primul–ministru declarând: Nici o parte nu a câştigat, în schimb a câştigat ţara.
- 23 ianuarie: A cincea mineriadă: Miron Cozma şi Romeo Beja, liderii minerilor, îl conving pe primul–ministru Radu Vasile să redeschidă minele Dâlja şi Bărbăteni şi să promită o creştere salarială pentru ortaci de 30–35%. Minerii se reîntorc în Valea Jiului.
- 26 ianuarie: Întâlnire între Papa Ioan Paul al II-lea şi preşedintele Bill Clinton. Suveranul pontif ramâne la Saint–Louis 48 de ore.
- 7 februarie: Regele Hussein al Iordaniei moare iar fiul său, Abdullah II moşteneşte tronul.
- 17 februarie: A şasea mineriadă: Au avut loc, în localitatea Stoeneşti, judeţul Olt, confruntări violente între forţele de ordine şi grupuri de mineri porniţi înspre Capitală.
- 12 martie: Ungaria, Polonia şi Cehia se alătură NATO.
- 21 martie: Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard şi britanicul Brian Jones, a reuşit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile.
- 23 martie: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operaţiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Preşedintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice.
- 24 martie: Începutul agresiunii NATO contra Iugoslaviei. Raidurile NATO au provocat, din cauza unor "erori în stabilirea ţintelor", victime civile: cel putin 484 de morţi, potrivit unor surse sârbe. Numărul refugiaţilor s-a ridicat la circa 800.000.
- 25 martie: Revoltă anti-NATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov ambasadele Statelor Unite, Germaniei şi Marii Britanii, precum şi Hotelul Aleksander (unde erau găzduiţi verificatorii OSCE evacuaţi din Kosovo) şi Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor şi incendiind automobilele diplomatice.
- 5 aprilie: În urma unui raid al NATO, vizând cazarmele din localitatea minieră Aleksinaci (200 km la sud de Belgrad), 17 civili au fost ucişi din cauza unei bombe de 250 kg, ghidată prin laser, abătută asupra unei zone rezidenţiale. La 6 aprilie, Pentagonul admite că bomba, lansată de un avion american, şi-a ratat, se pare, ţinta.
- 7 aprilie: Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, împreună cu Academia Română, a acordat regizorului Andrei Şerban, Premiul de Excelenţă în Cultura Românească.
- 8 aprilie: Iugoslavia: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad şi Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.
- 9 aprilie: Preşedintele rus Boris Elţîn cere Occidentului să nu împingă Rusia spre o implicare în conflictul iugoslav, pentru că acest lucru ar însemna declanşarea unui război european sau chiar mondial.
- 11 aprilie: India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI.
- 15 aprilie: Abdelaziz Bouteflika a câştigat alegerile prezidenţiale din Algeria.
- 23 aprilie: Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pe 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă – poetului Jose Hierro, pentru poezia sa universală. Premiul este înmânat în ziua morţii lui Cervantes, în aula Universităţii din Alcala de Henares (localitatea în care s–a născut creatorul lui "Don Quijote").
- 7 mai: Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică în România; a fost prima vizită, în ţara noastră, a unui Suveran Pontif (7– 9 mai 1999).
- 28 mai: Scandalul dioxinei. Descoperirea unor animale contaminate cu dioxină şi vândute de Belgia câtorva mii de ferme din lume.
- 24 iunie: Chitara cu care Eric Clapton a înregistrat Layla a fost vândută pentru 497.500 $.
- 1 iulie: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament scoţian ales în ultimii 300 de ani.
- 5 iulie: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului German) începe să se mute oficial din Bonn, la Berlin.
- 25 iulie: Ciclistul american Lance Armstrong câştigă primul său Tur al Franţei.
- 11 august: Eclipsă totală de soare vizibilă şi din România.
- 21 octombrie: A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei Playboy.
- 25 octombrie: A avut loc primul transplant de cord, executat la Spitalul de Urgenţă Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Şerban Brădişteanu.
- 31 octombrie: Mika Hakkinen câştigă al doilea titlu mondial la Formula 1.
- 6 noiembrie: În cadrul unui referendum constituţional, australienii resping, în proporţie de 54%, instaurarea republicii.
- 15 decembrie: Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensaţii persoanelor care au fost supuse la muncă forţată în timpul nazismului.
- 3 decembrie: Naveta americana Mars Polar pierde contactul cu Pământul după ce ajunge în apropiere de Marte. Proiectul, în valoare de 165 de milioane de dolari, este anulat.
- 20 decembrie: Începând cu această dată, Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, revine sub suveranitatea R.P.Chineze, având statutul de Regiune Administrativă Specială.
- 31 decembrie: Preşedintele rus Boris Elţîn demisionează şi va fi înlocuit de Vladimir Putin.
- 31 decembrie: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii inaugurează „Millennium Dome” la Londra.
modifică Naşteri
- 20 iulie: Alexandra de Hanovra, fiica prinţesei Caroline de Monaco şi a prinţului Ernest-Auguste de Hanovra
- 29 septembrie: Juan Valentín Urdangarin, fiul Cristinei de Borbón, infanta Spaniei şi a lui Iñaki Urdangarin
modifică Decese
- 18 ianuarie: Marian Papahagi, critic literar, eseist şi traducător român (n. 1948)
- 25 februarie: Glenn T. Seaborg, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1912)
- 4 martie: Vlad Muşatescu, scriitor şi umorist român (n. 1922)
- 7 martie: Stanley Kubrick, regizor american (n. 1928)
- 8 martie: Adolfo Bioy Casares, prozator argentinian (n. 1914)
- 12 martie: Yehudi Menuhin, violonist şi dirijor american (n. 1916)
- 22 martie: Valeriu Cristea, critic literar român (n. 1937)
- 26 martie: Adolfo Bioy Casares, prozator argentinian (n. 1914)
- 5 iulie: Liviu Petrescucritic, istoric literar şi eseist român (n. 1941)
- 12 iulie: Mircea Nedelciu, scriitor român (n. 1950)
- 14 iulie: Cornel Regman, critic şi istoric literar român (n. 1919)
- august: Tudor Popescu, dramaturg român (n. 1930)
- 1 august: Silvia Dumitrescu-Timică, actriţă româncă (n. 1902)
- 16 august: Anton Alberts, arhitect olandez (n. 1927)
- 19 august: Mircea Sântimbreanu, scriitor român (n. 1926)
- 3 octombrie: Akio Morita, antrepenor japonez (n. 1921)
- 10 octombrie: Nakamura Hajime, filosof japonez (n. 1911)
- 27 octombrie: Rafael Alberti, poet spaniol (n. 1902)
- 5 noiembrie: Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar (n. 1954)
- 21 noiembrie: Ioan Chirilă, jurnalist sportiv român (n. 1925)
- 25 noiembrie: Alejandro Ciorănescu, lingvist, poet, prozator român (n. 1911)