|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.svg){kind=small}
| Istoria Ungariei |
|---|
 Rezumat al Istoriei Ungare |
| Panonia, Formarea Ungariei |
| Panonia |
| Panonia înainte de maghiari |
| Procesul descălecării |
| Anii incursiunilor militare |
| Regatul Ungariei Medievale |
| Dinastia arpadiană |
| Dinastii mixte |
| Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne |
| Ocupaţia otomană |
| Principatul Transilvaniei |
| Războiul de independenţă Rákóczi |
| Absolutismul secolului XVIII |
| Istoria maghiară în secolul al XIX-lea |
| Anii de reformă |
| Revoluţia de la 1848 |
| Ausgleich |
| Imperiul Austro-Ungar |
| Istoria maghiară în secolul al XX-lea |
| Revoluţia mîjă-de-toamna |
| Republica Ungară (1918 - 1919) |
| Republica Ungară a Sfaturilor |
| Tratatul de la Trianon |
| Regatul Ungariei (1920–1944) |
| Ungaria în timpul celui de-al doilea război mondial |
| Statul Maghiar (1944-1945) |
| Republica Populară Ungară |
| Revoluţia din Ungaria, 1956 |
| Ungaria zilelor noastre |
| Republica Ungară |
Imperiul austro-ungar (1867-1918), cunoscut şi ca „Monarhia Dunăreană”, a fost un stat dualist, alcătuit, pe de o parte, din Cisleithania, adică statele (regate, ducate etc.) din administrarea austriacă, aflate dincolo de râul Leitha, din partea vestică şi nordică a imperiului, şi, pe de altă parte, din Transleithania, adică statele aparţinând regatului Ungariei căruia, în prealabil, i-a fost încorporat Marele Principat al Transilvaniei. Statul dualist s-a aflat sub conducerea împăraţilor dinastiei austriece de Habsburg, totodată, regi ai Ungariei - numindu-se, din acest motiv, şi „Imperiul Cezaro-Crăiesc” sau „Dubla Monarhie” (Kaiserliche und Königliche Doppelmonarchie). Numele complet al federaţiei era „Regatele şi Ţările reprezentate în Consiliul Imperial şi Ţările Sfintei Coroane Ungare a lui Ştefan” („Die im Reichsrat vertretenen Königreiche und Länder und die Länder der heiligen ungarischen Stephanskrone”).
Austro-Ungaria a fost întemeiată în urma unui compromis între nobilimea maghiară şi monarhia habsburgică, cu scopul de a menţine vechiul Imperiu Austriac după înfrângerea suferită de acesta la Sadova, în războiul din anul 1866 contra Prusiei.
Din punct de vedere etnic, era un imperiu multinaţional ("din petice"), iar viaţa politică era dominată de dispute intense între cele unsprezece naţionalităţi diferite, o caracteristică generală a acelei epoci de redeşteptare naţională, precum şi de tensiunile existente între cele două naţiuni dominante ale Imperiului.
Deşi, în cei cincizeci şi unu de ani de existenţă, în imperiu au apărut tot mai aprige dispute între diferitele grupuri etnice, economia acestuia a înflorit, iar infrastructura a fost modernizată. Imperiul s-a dezintegrat la sfârşitul Primului Război Mondial, ca urmare a dorinţei naţionalităţilor din cadrul său de a forma state proprii.
modifică Structura Imperiului
Din punct de vedere constituţional, Imperiul reprezenta o uniune a două state, Austria şi Ungaria, care aveau acelaşi suveran, aceeaşi armată (deşi Ungaria a dobândit dreptul de a avea o forţă teritorială de apărare) şi aceeaşi monedă. Fiecare din cele două state dispunea de un Parlament şi un guvern propriu. De asemenea, existau trei ministere comune ale celor două părţi ale Imperiului: Apărarea, Afacerile Externe şi Finanţele. La fel, cele două părţi ale Monarhiei aveau un guvern comun (Consiliul Ministerial Comun), compus din monarh (Împărat-rege al Austro-Ungariei), primii miniştri ai Austriei şi Ungariei, cei trei miniştri care conduceau ministerele comune, anumiţi membri ai familiei imperiale. Fiecare parlament, cel de la Viena şi cel de la Budapesta, avea o delegaţie parlamentară care aproba cheltuielile Consiliului Ministerial Comun. Exista, de asemenea, o delegaţie parlamentară comună a celor două parlamente.
Din Austria făceau parte teritoriile de azi ale Austriei şi Cehiei, actuala parte din sudul Poloniei (din jurul oraşului Cracovia), vestul Ucrainei, Bucovina şi Dalmaţia (partea de sud a litoralului croat). În cadrul Austriei, teritoriile vechilor formaţiuni feudale (ex: Regatul Boemiei, ducatele Carniola şi Carinthia, Galiţia) beneficiau de o anumită autonomie, ceea ce a permis, în anumită măsură, afirmarea identităţii naţionale a cehilor, slovenilor, italienilor, polonezilor, românilor din Bucovina şi croaţilor din Dalmaţia.
Din Ungaria făceau parte actualele teritorii ale Ungariei şi Slovaciei, teritorii din vestul Ucrainei (regiunea Transcarpatia), Transilvania, Banatul, provincia Voivodina şi nordul Croaţiei. Spre deosebire de partea austriacă, Ungaria era administrată în mod centralizat, iar politica faţă de minorităţi a fost dominată de intenţia autorităţilor de a maghiariza populaţiile nemaghiare, care alcătuiau majoritatea în cadrul Regatului. În anul 1868, Croaţia (partea de nord a actualului stat croat, fără oraşul Rijeka/Fiume), a căpătat o anumită autonomie, însă, de facto, a rămas condusă tot de către administraţia maghiară. În cadrul dublei monarhii, Ungaria avea drept de autoguvernare (guvern şi parlament propriu şi o reprezentare în afacerile imperiului), împreună cu landurile vestice şi nordice ale Imperiului Austriac.
În anul 1878, „Dubla Monarhie” a căpătat un drept de administrare a Bosniei-Herţegovina, teritoriu rămas, formal, sub suveranitatea Imperiului Otoman. Bosnia-Herţegovina a fost anexată în anul 1908 şi a fost administrată în comun de către cele două părţi ale Imperiului.
modifică Galerie de imagini
 Imperiul Austro-Ungar în anul 1899 |
.jpg) Harta etnică a Imperiului Austro-Ungar şi a României |
.JPG) Nivelul de alfabetizare în anul 1880. În teritoriile locuite de ucraineni (ruteni) şi polonezi analfabetismul era cel mai răspândit, dar şi în cele populate de români, sârbi, croaţi şi sloveni, acest fenomen era destul de puternic răspândit |
 Harta regiunilor austro-ungare locuite de români |
|
|
|
 Steagul Austriei Imagine:Austria-Hungary-coa.png Stema Austriei |
|
Ţări noi rezultate din destrămarea Imperiului
- Austria
- Ungaria
- Cehoslovacia
- partea nordică a Regatului Sârbilor, Croaţlor şi Slovenilor (mai târziu, Iugoslavia)
- partea sudică a Poloniei
Teritorii austro-ungare au fost alipite, din punct de vedere istorico-demografic de
- Italia (Tirolul de Sud, Küstenland, Fiume, Zara şi insulele Pelagosa)
- România (Transilvania, Bucovina, precum şi părţi din Banat, Crişana şi Maramureş)
Împăraţi ai Austriei şi (totodată) Regi ai Ungariei: