Jakas reklama 

 

Budapesta (Budapest)
—  Capitala Ungariei  —
Podul cu lanţuri noaptea, în fundal Palatul Budei
Podul cu lanţuri noaptea, în fundal Palatul Budei
Flag of Budapesta (Budapest)
Drapel		 Stema Budapesta (Budapest)
Stemă
Poreclă: "Perla Dunării"
sau "Regina Dunării", "Inima Europei", "Capitala Libertăţii"
Budapesta (Budapest) (Ungaria)
Budapesta (Budapest)
Budapesta (Budapest)
Coordonate: 47°28′19″N 19°03′01″E / 47.47194, 19.05028
Ţară Ungaria Ungaria
Prima atestare 89 Óbuda, ca Aquincum
1141 Buda
1148 Pest
Subdiviziuni
23 sectoare
Guvernare
 - Primar general Gábor Demszky (SZDSZ, ales 1990)
Suprafaţă
 - Municipiu 525.16  km²
Altitudine maximă 500 metri n.m.
Altitudine minimă 300 metri n.m.
Populaţie (2007)
 - Municipiu 1.696.128 locuitori
 - Densitate 3.232 loc./km² 
 - Metropolitană 2.451.418
Fus orar CET (UTC+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC+2)
Cod poştal 1011–1239
Prefix telefonic +36 1

Budapesta (maghiară Budapest - ['budɒˌpɛʃt], croată Budimpešta, poloneză Budapeszt, slovacă Budapešť) este capitala Ungariei. Este situată pe pe ambele maluri ale Dunării, care rezultă, că oraşul este format din două părţi. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a oraşului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).

Cartierul Buda şi zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cuprins

modifică Geografie

modifică Aşezarea geografică

Teritoriul Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de judeţul Pest, judeţ din care 81 de aşezări fac parte din zona metropilitană a oraşului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcţia nord-sud, de 29 km în direcţia est-vest. Atitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar atitudinea maximă o are pe Muntele János, vârful acestuia fiind la 527 metri.

Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc şoselele ungureşti şi totodată este nodul centralizat al reţelei feroviare. Teritoriul oraşului este împărţit de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcţia nord-sud. n Területét az észak-déli irányú Duna két alapvetően eltérő részre osztja. Contrastul este evident şi geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munţi; iar pe partea stângă câmpia Pestei, cu micile dâmburi spre nordest, unde încep Dâmburile Gödöllő.

Partea Buda este zona de locuit şi de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord şi în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial şi industrial, cu cartiere mari de locuit şi cu mari stabilimente de divertisment.

Pe aria budapesteană a Dunării se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este Insula Csepel din sudul oraşului, partea nordică a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a cărui nume oficial este şi Csepel, exact ca numele insulei. Ca mărime este urmat de Insula Margareta, cu multe bogăţii istorice, iar cea mai mică, ca mărime este Insula Óbudei, zis şi Hajógyári-sziget (Insula şantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei admistrative a oraşului este Insula Szentendrei, care ţine până Dunakanyar (Curbura Dunării).

modifică Apele, flora şi fauna

modifică Clima

Budapesta se află în zonă temperată, fiind un oraş cu climat temperat continentală de tranziţie, media anuală a temperaturii fiind de 11,0°C. Luna cea mai caldă este luna iulie, media temperaturii ajungând la 21°C. Recordul de maximă a fost de 40,7°C, registrat la data de 20 iulie 2007. Luna cea mai răcoroasă este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de -1,6°C. Ultima zi geroasă a primăverii este 15 aprilie[1] Numărul anual al orelor însorite este de 2040 ore.[2][3] Media cantităţii precipitaţiilor este de 516 mm, lunile cu cele mai multe precipitaţii fiind iunie şi noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de flux, primul la sfârşitul iernii (flux gheţos), iar a doua la începutul primăverii (flux verde).

Budapesta este o capitală ferită de vânt, mulţumită Munţilor Carpaţi şi Munţilor transdanubieni Direcţia vântului domonant este de Nord-Vest. Toamna lipsa vântului duce la creşteri abundente de ceaţă.


Caracteristicile meteorologice ale localităţii Budapesta
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Novembrie Decembrie
Meida maximă a temperaturii (°C) 1,2 4,5 10,2 16,3 21,4 24,4 26,5 26 22,1 16,1 8,1 3,1
Media temperaturii (°C) -1,6 1,1 5,6 11,1 15,9 19 20,8 20,2 16,4 11 4,8 0,4
Media minimumă a temperaturii (°C) -4 -1,7 1,7 6,3 10,8 13,9 15,4 14,9 11,5 6,7 2,1 -1,8
Media cantităţii precipitaţiei (mm) 32 31 29 38 55 63 52 51 40 33 52 40
Numărul lunar al zilelor însorite 55 84 137 182 230 248 274 255 197 156 67 48
Sursă: Serviciul de Meteorologie a Ungariei


modifică Repere geografice

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  istoria Budapesteivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Vedere a oraşului Budapesta

Oraşul Ak-Ink a fost fondat de celţi pe malul drept al Dunării. În epoca romană primeşte numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunării se construieşte un nou oraş cu numele de Trans-Aquincum, numit şi Contraaquincum. Cele două oraşe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerţul între cele două maluri ale Dunării. În secolul al IV-lea a început să se răspândească creştinismul şi în această provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă şi Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse, numele ar veni de la cuvântul slav voda, "apă". După destrămarea Imperiului Hunic, oraşul a fost dominat de goţi (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.

Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, oraşul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea oraşele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele Béla al IV-lea a reconstruit cele două oraşe. El a mutat capitala la Óbuda. A construit o cetate de piatră rezistentă împotriva invaziei mongole din 1285. Oraşul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se ţine Sinodul din Buda.

Palatul din Buda
Cetatea Buda în timpul lui Matei Corvin

Construcţiile palatului şi cetăţii din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul 1417, cu o populaţie preponderent germană. De la aceasta provine şi numele de Ofen, folosit paralel cu Buda. Oraşul a ajuns la apogeu sub Matei Corvin. El a mărit palatul lui Sigismund şi a introdus apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „Corvina”, cu 50.000 de exemplare, multe costând peste 1.000 de florini de aur. În acea epocă Buda se numără între cele mai renumite oraşe din Europa pe plan cultural, universitar şi comercial.

În anul 1526 Buda este cucerită de turci, dieta Ungariei fiind mutată la Pozsony, azi Bratislava. În cei 145 de ani de stăpânire turcească se construiesc cele mai multe băi ale oraşului, şi monumentul funerar al lui Gül Baba, care este loc de pelerinaj şi azi pentru turci şi arabi.

Armate creştine au eliberat oraşul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a recordat privilegiul de oraş liber în 1703 atât şi Pestei, cât şi Budei, cea din urmă fiind declarată oficial capitala ţării. În aceşti ani (începutul anilor 1700) oraşele sunt reconstruite complet, iar din anul 1749 împărăteasa Maria Terezia începe reconstruirea palatului din Buda. În secolul următor se construieşte primul pod permanent peste Dunăre, Podul cu lanţuri - „Lánchíd” (1839-1849), dar şi alte clădiri remarcabile, ca Universitatea Tehnică (1846), Teatrul Naţional (1837), Muzeul Naţional (1838).

Parlamentul Ungariei
Podul cu lanţuri - Lánchíd

După unirea celor trei oraşe (Óbuda, Buda, Pest), Budapesta a fost împărţită în 10 sectoare, iar sistematizarea fost concepută în aşa fel din punct de vedere politic, ca în caz de necesitate să se poată fi guvernată şi de aici toată monarhia austro-ungară. Această concepţie adus numeroase construcţii noi, ca Opera, Academia de Muzică, Gara Nyugati, Gara Centrală (azi Keleti). Se îmbunătăţeşte şi circulaţia în capitală, fiind construite cheiuri pe cele două maluri ale Dunării, podurile Margit (Margareta), Szabadság (Libertatea) şi cea feroviară în nordul oraşului. Se construiesc şi bulevarde în formă de semicerc, având poduri la ambele capete. Sub cetatea Budei se construieşte un tunel (1853), iar la Pesta în 1896 primul metrou de pe continent şi al doilea din Europa (primul fiind la Londra). Între 1884-1902 pe malul stâng al Dunării se construieşte Parlamentul Ungariei.

Piaţa Eroilor

În perioada interbelică se formează suburbia oraşului, dar primarii din această perioadă nu şi-au asumat răspunderea de a înfiinţa Budapesta mare. În anii ’40 o parte din locuitorii oraşului au fost deportaţi, războiul având drept consecinţă bombardarea şi distrugerea unei bune părţi a Budapestei.

Au urmat anii comunismului, când nu mai conta nici un interes local, Budapesta devenind al 20-lea „judeţ” al Ungariei. Cele 10 sectoare înfiinţate la unirea celor 3 oraşe au fost dezvoltate în 14 sectoare în 1930, iar în 1950, când au fost incluse oraşele şi comunele suburbane – adică s-a format Budapesta-Mare – numărul sectoarelor ajungând la 22.

Basilica Sfântul Ştefan

În toamna anului 1956 Budapesta s-a revoltat împotriva ocupaţiei sovietice. Totul a început la 23 octombrie cu un marş studenţesc. Primul ministru Imre Nagy, având şi sprijinul armatei, a încercat instituirea unui „socialism cu faţă umană”, dar revoluţia a fost înfrântă de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani după terminarea celui de al II.-lea război mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960, situaţia s-a schimbat, regimul Kádár ducând o politică mai tolerantă (aşa zisul "comunism al gulaşului"). În anii ’70 Ungaria a devenit cea mai liberală ţară comunistă.

Statuia Libertăţii
Strada Váci, atracţie turistică

Anii ’80 au adus oraşului o mişcare politică subterană, pe care dictatura, slăbită, se făcea că o trecea cu vederea. La sfârşitul deceniului, Ungaria, între primele ţări est-europene, a înlocuit regimul comunist cu o guvernare democratică. Primar al Budapestei a devenit Gábor Demszky (el fiind şi azi primarul capitalei), care a continuat dezvoltarea oraşului, ce fusese suspendată timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din Ungaria s-au retras ultimele formaţiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat în fiecare an, în ultimul sfârşit de săptămână al lunii iunie, ca hramul Budapestei.

modifică Nume celebre ce se leagă de Budapesta

Se leagă de oraşele Buda şi Pest din Evul Mediu după sfinţii maghiari au fost numiţi Szent Gellért tér (Piaţa Sf. Gellért) şi Gellért-hegy (Muntele Gellért) după episcopul mucenic Sfântul Gellért, Margit-sziget (Insula Margareta), Margit híd (Podul Margareta), Margit körút (Bulevardul cercular Margareta) au fost numiţi după fiica regelui Béla al IV-lea Sfânta Margareta. După regele Matei Corvin a fost numit Biserica Mátyás din Cetatea Buda. Ocupaţia otomană de 150 a lăsat urma lui şi în denumiri, fiind numit după "Tatăl rozelor", dervişul Gül Baba Dâmbul Rozelor (Rózsadomb). Ca acensiunii Budapestei, amintirea împărătesei Maria Tereza este vie în denumirea sectorului VI, Terézváros (Oraşul lui Tereza) şi Teréz körút (Bulevardul cercular Tereza). Şi celălalte sectoare vechi poartă numele împăraţilor Habsburgi: Lipótváros (Oraşul lui Leopold) , Krisztinaváros (Oraşul lui Cristina), Józsefváros (Oraşul lui Iosif), Ferencváros (Oraşul lui Francisc). Dar cea mai iubiră persoană a dinastiei a fost regina Elisabeta (Sissi), după care au fost numite Erzsébetváros (Oraşul lui Elisabeta), Erzsébet körút (Bulevardul cercular Elisabeta) şi Erzsébet híd (Podul Elisabeta).

Enumerarea lor ar fi un lucru imposibil, fiindcă din anii de reformă maghiarii celebrii au fost în legătură într-un fel cu capitala ungară. Dar putem pomenii de cei mai vestiţi sau cu contribuţii esenţiele omenirii.

Cei care au făcut să ajungă Budapesta, ce este şi azi: István Széchenyi; Archiducele Iosif, Paldinul Regatului Ungar (fiul lui Leopold al II-lea); arhitecţii renumiţi din a două parte a secolul XIX (ex. Miklós Ybl, Frigyes Schulek, Imre Steindl); înfrumusătorul de oraşe Frigyes Podmaniczky; cei mai mari primari ai Budapestei (ex. Károly Kamermayer - primul primar al oraşului unit şi István Bárczy); şi nu în ultimul rând Raoul Wallenberg, cetăţean de onoare post-mortem a Budapestei, salvatorul a 100.000 de budapesteni în timpul infernului cauzate de Al Doilea Război Mondial.
Instituţii din Budapeste, care poartă numele unui maghiar celebru: Universitetea Eötvös Loránd (numit după Loránd Eötvös), a Universitatea Semmelweis (numit după Ignac Semmelweis) sau Spitalul Korányi (numit după Frigyes Korányi). Multe nume au fost păstrate de magazinele, fabricile fondate de persoanele respective, de exemplu: producatorul de medicamente Gedeon Richter SA fondat de Gedeon Richter, Restaurantul Gundel poartă numele lui Károly Gundel sau Fabrica de Spirtoase Zwack (fabricantul bitterului "Unicum") poartă numele dr. Zwack, doctorul împăratului Iosif al II-lea. Instituţiile culturale, ca Teatrul Erkel (numit după Ferenc Erkel), Teatrul Karinthy (numit după Frigyes Karinthy), Muzeul de actori Bajor Gizi (numit după Gizi Bajor), sau cele sportive, ca Stadionul Puskás Ferenc (numit după Ferenc Puskás) sau Arena Sportivă Papp László (numit după László Papp) sunt celălalte clădiri care ne amintesc de oameni minunaţi care s-au născut, au locuit sau au avut într-un oarecare fel legătură cu Budapesta.

modifică Stema

Pentru detalii, vezi articolul  Stema Budapesteivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Capitala maghiară are o stemă în stil gotic, un scut francez cu smalţ roşu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn şi o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu cu trei turnuri şi două porţi, reprezentând Buda şi Óbuda. Amândouă cetăţi au porţile deschise, cu un fundal albastru.

Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită oficial şi fără suportul de animale de stemă şi coroană.


Panoramă din Budapeata
Panoramă din Budapeata

modifică Administraţia oraşului

Pentru detalii, vezi articolul  administraţia Budapesteivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Sistemul de autoguvernare

modifică Sistemul de autoguvernare

modifică Sistemul de vot la alegeri

Cu ocazia alegerilor locale, sunt aleşi cu vot direct: primarul general, membrii Adunării Generale a Capitalei, primarii sectoarelor şi membrii consiliilor locale din sectoare.

Primarul genenal şi primarii sectoarelor sunt aleşi cu sistem de vot bazat pe majoritate simplă (ca şi în România), membrii consiliilor locale sunt aleşi cu sistem de vot mixt (fiind combinate sistemul cu majoritate simplă (individual) şi cel cu liste (liste de partid)). Membrii Adunării Generale a Capitalei sunt aleşi pe bza sistemului cu liste, pragul minim fiind de 4%.


Un cetăţean al capitalei ungare trebuie să-şi exprime opţiunea sa cu ocazia alegerilor locale pe cele mai multe buletine de vot din ţară, dipă cum urmează:

  1. buletin de vot cu candidaţii la primăria generală,
  2. buletin de vot cu candidaţii la primărie,
  3. buletin de vot cu candidaţii individuali pentru consiliile locale din sectorul respectiv,
  4. buletin de vot cu partidele sau/şi asociaţiei civice, cei care vor să ajungă în Adunărea Generală a Capitalei.

modifică Sectoarele Budapestei

Pentru detalii, vezi articolul  sectoarele Budapesteivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Sectoarele Budapestei

Budapesta iniţial a avut 10 sectoare, care au fost înfinţate la unificarea din anul 1873 a celor trei oraşe componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept al Dunării, pe teritoriul oraşelor Buda şi Óbuda, respectiv 7 sectoare pe malul stâng, pe teritoriul oraşului Pest. Acestea au fost numerotate cu cifre romane, tradiţie păstrată şi astăzi.

În anul 1930, luând în seamă creşterea populaţiei, au mai fost create încă patru sectoare, două în Buda, şi două în partea Pest a capitalei.

La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta şapte oraşe cu drept de comitat şi 16 comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele sectoarelor, iar cu desfinţare sectorului IV de până atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format din oraşul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii din sectorul XX.

Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă uşor. Din cele 23 de sectoare 6 se află pe partea Buda, 16 pe partea Pest, iar una 1 pe insula Csepel situat între cele două părţi.

Consiliile locale – exclusiv între consiliile locale din Ungaria – au derptul la autodenumire. În acest fel sectoarele au două denumiri oficiale: unul fiind denumirea administrativă statală (ex. Sectorul III al Capitalei Budapesta), iar cealaltă denumirea administrativă consilială (ex. Óbuda-Békásmegyer).

modifică Populaţia

modifică Evoluţia demografică

Evoluţia demografică a Budapestei


modifică Structura etnică şi confesională

modifică Comunităţi minoritare

Pentru detalii, vezi articolul  Comunităţi etnice în Ungariavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Comunitatea ţigănească

modifică Comunitatea germană

modifică Comunitatea română

modifică Comunitatea greacă

modifică Economie

Pentru detalii, vezi articolul  Economia Ungarieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Transport

Pentru detalii, vezi articolul  Transport în Budapestavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Tramvaiele în Budapesta

modifică Transportul de suprafaţa

Budapesta este centrul sistemului de şosele ale Ungariei - toate şoselele majore pornesc de aici.

modifică Metroul

Prima linie de metrou a fost dată în funcţiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente există trei linii de metrou, iar a patra va fi inaugurată în 2008, după 37 de ani de la prima planificare a sa (1972).

modifică Transportul feroviar

Budapesta este totodată unul dintre importantele noduri feroviare din Europa Centrală.

modifică Gări
Clădirea Gării de Est în 2005
Clădirea Gării de Vest în 2007
Clădirea Gării de Sud în 2007















modifică Aeroporturi

Aeroportul Ferihegy deserveşte oraşul Budapesta şi dispune de trei terminale de pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A şi Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în sectorul XVIII, Pestszentlőrinc-Pestszentimre.

modifică Instituţii, monumente şi obiective turistice

modifică Arhitectură

Pentru detalii, vezi articolul  Listă de clădiri importante din Budapestavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Instituţii publice

modifică Băile Budapestei

modifică Universităţi

modifică Sport

modifică Echipe sportive

modifică Fotbal

Echipe cunoscute de fotbal:

modifică Budapesta de azi

În zilele noastre Budapesta apare ca o capitală renăscută,ce abundă de monumente şi construcţii străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci şi case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul secolului XX. sau şi mai vechi. Renaşterea se simte şi pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar şi pe instituţiile sanitare şi sociale. Mai puţin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are şi aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile şi redeschiderea sau renovarea cafenelelor şi a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viaţa oraşului este plină de festivaluri culturale naţionale şi internaţionale, de evenimente sportive internaţionale, dar şi de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzătorul Paradei Love din Berlin.

La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural şi turistic, devenind cea mai vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.

modifică Oraşe înfrăţite cu Budapesta

Gara Keleti

modifică Vezi şi

Din stânga spre dreapta: Biserica Mátyás, Palatul Buda, Podul cu lanţuri, Promenada Dunării, Parlamentul Ungariei, Basilica Sf. Ştefan
Din stânga spre dreapta: Biserica Mátyás, Palatul Buda, Podul cu lanţuri, Promenada Dunării, Parlamentul Ungariei, Basilica Sf. Ştefan

modifică Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Budapesta


v • d • m
Ungaria — Maghiari — Limba maghiară
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Floră • Faună • Educaţie • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism Drapelul Ungariei
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal
v • d • m
Capitalele Europei
Amsterdam  · Andorra la Vella  · Ankara  · Atena · Baku  · Belgrad  · Berlin