Jakas reklama 

 

Cassiopeia
Numele latin Cassiopeia
Genitivul latin Cassiopeiae
Prescurtare Cas
Coordonate delimitative
Ascensie dreaptă		 22 h 56 min
03h 38 min
Coordonate delimitative
Declinaţie		 +77° 40'
+46° 44'
Visibilitate 90° nord până 12° sud
Trecere la meridian
Nr. de stele cu magnitudinea aparentă
mai mică de 3		 4 (α, β, γ şi δ)
Nr. de stele cu magnitudinea aparentă
mai mică de 5,5		 48
Stelele cele mai luminoase
- magnitudinea aparentă		 Şedir (α Cas),
2,2m
Constelaţii vecine

Cassiopeia este o constelaţie nordică care în mitologia greacă reprezenta orgolioasa regină Cassiopeia care era mandră cu frumuseţea ei neîntrecuta.Este una dintre cele 88 de constelaţii moderne şi a fost printre cele 48 enumerate de Ptolemeu.

Cuprins

modifică Istoric şi mitologie

modifică Obiecte cereşti

modifică Stele

Pentru detalii, vezi articolul  Listă de stele din Carenavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cassiopeia conţine două stele vizibile cu ochiul liber, fiind cele mai luminoase din galaxie:ρ Cas şi V509 Cas. Steaua este aproape o stea binară fiind formată dintr-un soare galben pitic şi o stea pitică portocalie.Constelaţia seamănă cu litera W sau cu o coroană.

modifică Stele variabile

modifică Nebuloase, roiuri de stele, galaxii

Conţine două obiecte Messier şi anume:Messier 52 (NGC 7654) si Messier 103 (NGC 581).Amundouă sunt roiuri de stele deschise şi au magnititudinea aparentă 7, ele fiind foarte uşor de observat cu un binoclu.

modifică Referinte

■ Krause O, Rieke GH, Birkmann SM, Le Floc'h E, Gordon KD, Egami E, Bieging J, Hughes JP, Young ET, Hinz JL, Quanz SP, Hines DC (2005). "Infrared echoes near the supernova remnant Cassiopeia A"

■ Ian Ridpath and Wil Tirion (2007). Stars and Planets Guide, Collins, London. Princeton University Press, Princeton


Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Cassiopeia (constelaţie)
v • d • m
Cele 88 constelaţii
Altarul • Andromeda • Balanţa • Balena • Berbecul • Boarul • Busola • Câinii de Vânătoare • Câinele Mare • Câinele Mic • Calul Mic • Cameleonul • Capricornul • Carena • Cassiopeia • Cefeu • Centaurul • Cocorul • Compasul • Corbul • Coroana Australă • Coroana Boreală • Crucea Sudului • Cupa • Cuptorul • Dalta • Delfinul • Dragonul • Echerul • Eridanul • Fecioara • Gemenii • Girafa • Hercule • Hidra • Hidra Australă • Iepurele • Indianul • Lebăda • Leul • Leul Mic • Licornul • Linxul • Lira • Lupul • Maşina Pneumatică • Microscopul • Musca • Octantul • Ofiucus • Orion • Orologiul • Părul Berenicei • Păunul • Pasărea Paradisului • Pegas • Perseu • Peştii • Peştele Austral • Peştele de Aur • Peştele Zburător • Phoenix • Pictorul • Platoul • Porumbelul • Pupa • Racul • Reticulul • Şarpele • Săgeata • Săgetătorul • Scorpionul • Şopârla • Sculptorul • Scutul • Sextantul • Taurul • Telescopul • Triunghiul • Triunghiul Austral • Tucanul • Ursa Mare • Ursa Mică • Vărsătorul • Velele • Vizitiul • Vulpea • Vulturul
 Acest articol despre astronomie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa!
poker zasady milosc szczesliwa milosc zraniona wykrywacze do podsłuchów Bielizna